Ole Einar Bjoerndalen, Regele biatlonului

Cu 13 medalii, dintre care opt de aur, Ole Einar Bjoerndalen este cel mai titrat atlet din istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă. Totodată, este cel mai de succes biatlonist din istoria Campionatelor Mondiale, cu 44 de medalii, dublu faţă de oricare alt sportiv, dintre care 20 din cel mai prețios metal, şi omul cu cele mai multe victorii în Cupa Mondială, 95, şi cele mai multe titluri, şase, la egalitate cu Magdalena Forsberg.

Născut pe 27 ianuarie 1974 la Drammen, Ole Einar Bjoerndalen s-a evidenţiat pentru prima dată în 1992, când a cucerit o medalie de aur la Campionatele Mondiale de Juniori, iar un an mai târziu, exploda cu adevărat în aceeaşi competiţie, unde câştigă trei din cele patru medalii de aur pentru care a concurat. La Jocurile Olimpice de la Nagano din 1998, a câştigat primul său aur, în proba de sprint, apoi a obţinut şi medalia de argint alături de echipa de ştafetă a Norvegiei.

Patru ani mai târziu, la Salt Lake City, devenea primul biatlonost din istorie care cucereşte medalia de aur în toate cele patru probe: individual, sprint, urmărire şi ştafeta de 4 x 7,5 kilometri. Astfel, el devenea al treilea sportiv care câştigă de patru ori aurul la o singură ediţie a Jocurilor de Iarnă. La Torino, în 2006, nu s-a lipit la aur, dar a rămas abonat la medalii: două de argint şi una de bronz.

Fabrica din România care oferă salarii ca în străinătate. Se caută peste 200...

Orașul din România în care poți cumpăra o garsonieră cu doar 3400 de...

La Vancouver 2010, Bjoerndalen a devenit cel mai de succes biatlonist din istoria Olimpiadei Albe, după ce a luat argintul în proba individuală şi aurul cu ştafeta, ajungând la un total de 11 medalii. În 2014, la Soci, Ole Einar Bjoerndalen avea să îşi desăvârşească statutul de cel mai bun biatlonist din istorie. După ce a cucerit medalia de aur la sprint, a ratat podiumul şi în proba individuală şi în cea de urmărire, însă a păstrat ce era mai bun la sfârşit. La 40 de ani, Bjoerndalen a devenit pentru a opta oară campion olimpic graţie triumfului din proba de ştafetă într-o zi cu adevărat specială, 13 februarie, care a marcat şi numărul medaliilor câştigate la Jocurile Olimpice, 13.